Cadouri, cadouri

Acum două zile, joi, am fost la cumpărături. Nu de-alea obişnuite ci am căutat cadouri pentru o fetiţă de doi ani şi pentru un băieţel de zece ani. Astăzi cei doi fac petrecere de ziua lor iar fetiţa cu care lucrez eu e invitată. M-am dus aşadar pregătită, ştiam ce urmează. Dar nu mi-am închipuit că poate fii atât de greu. Cu fetiţa am terminat repede, oricâte ar avea, tot e binevenită o păpuşă, o haină sau alte joculeţe. Cu un costumaş (bluză, pantaloni + gecuţă) şi o maimuţică de pluş m-am scăpat. Aveam baftă că bugetul nu era unul mic deloc. Buuuun... urmează băieţelul. Ce să-i pot ştii cumpăra unui băieţel de clasa a III-a? De jucat nu ştiu cât se mai joacă el cu maşinuţe, trenuleţe şi roboţei. De cărţi nu mai spun, nu îl încântă. Haine? Jocuri? Foarte greu! După ce m-am învârtit de o grămadă de ori prin tot magazinul (deloc mic) am rămas la o bluză frumoasă şi, la dorinţa Andrei, un joc - Megalopolis cred că se numea, în genul lui Monopoly doar că era cu oraşe din România. Mi-a fost greu pentru că Andra era preocupată de Barbie, de mormane de jucării de pluş, de haine cu Hannah Monatana şi alte cele iar eu aveam sarcină maximă. Pfui! Tare greu e cu băieţii ăştia, greu mai ştii ce să le cumperi, indiferent de vârsta lor. Femeile au mereu nevoie de ceva şi chiar dacă nu au nevoie e binevenit oricând un parfum, o poşetă, un fard, un luciu de buze, o bluză, un pantalon etc. etc. Şi astea sunt doar lucruri de suprafaţă, că mai urmează şi pasiunile şi atracţiile... Ce mai? Floare la ureche!