Există o licoare pe lumea asta care miroase excelent şi care face minuni: cafeaua. Mie îmi place cafeaua însă nu sunt dependentă de ea. Beau doar când mi-e poftă, pentru că îmi place gustul. Îmi place să cred că îmi face bine, că beau pentru a mă ţine trează mai mult timp. Dar nu e aşa. Nu mă ajută cu nimic, în afară de faptul că-mi încântă papilele gustative.Cum m-am apucat eu de băut cafea? Pentru că ai mei şi sora mea beau cafea, mi-era şi mie poftă, voiam şi eu să stau cu ceaşca de cafea în faţă şi să sorb elegant din ea. Dar chestia aia ama
ră... ştiu şi eu... Am început cu ceva mai slab, mai dulce, mai aromat: cappucino. După un timp m-am săturat şi de ăla aşa că am încercat celebrele 3 în 1, cu lapte, cele mai slabe. Apoi am renunţat şi la alea cu lapte şi am dat-o pe clasic. Acum beau cafea naturală (cu zahăr şi coffeta). Nu zilnic. Ci atunci când mi-e poftă. Cel mai mult îmi place când vine sora mea la mine, sâmbăta şi duminica, singurele zile când avem timp de aşa ceva, şi îmi spune "bem cafeluţa?". Bem, bem, sigur că bem!Voi ce ziceţi? Cum şi cât de des vă beţi cafeaua?
Mie imi place foarte mult cum miroase cafeaua, dar nu imi place sa o beau. In loc de cafea eu beau ciocolata calda. Dar nici asta nu foarte des.:D
RăspundețiȘtergerepupici dear :*
Hmmm! Yaammmyyyy! Chiar acum bem cafeluta impreuna! :)) E adorabila! Pe mine chiar ma tine treaza si poate ca manifest o tenta de dependenta de cafea. ;)) Cel mai delicioasa e cand o bei cu persoane dragi. Te pup, dear! Si pofta buna! :*:*:*
RăspundețiȘtergereYum-yum :D Pofta buna si tie! :*
RăspundețiȘtergere