Cu fluturi: LOGO-uri

Era să ratez luna asta rubrica fluturaşilor, pe ultima sută de metri m-am lăsat. Luna aceasta am ales un subiect ceva mai diferit dar foarte interesant. Am selectat cele mai interesante logo-uri cu fluturi pe care le-am găsit.

Când, cum şi de ce se schimbă oamenii

E o întrebare, nu un răspuns. Pentru că nu îl am. Mă întreb şi eu, cam des în ultima vreme.

De regulă, cred că oamenii se schimbă atunci când ceva important se întâmplă în viaţa lor. O bucurie mare, o durere mare, o pierdere, un câştig, un om care vine în viaţa lor, un om care pleacă... 

Şi de cele mai multe ori omul nici nu îşi dă seama că s-a schimbat, se întâmplă involuntar. Cei care realizează acest lucru sunt cei din jurul lui. Se poate întâmpla ca omul să nu îşi dea seama că s-a schimbat nici măcar atunci când i se spune acest lucru. El se simte la fel, schimbarea o simt doar cei din jur. Fapt nu foarte plăcut, ce-i drept. Întrebarea care se pune în acest caz e dacă are sens să convingi persoana respectivă că s-a produs o schimbare sau să o laşi baltă cu explicaţiile şi cu convingerile, să accepţi schimbarea şi atât. Complicat. 

Mai există şi schimbările voluntare, momentele acela în care te simţi epuizat, când un eveniment anume din viaţă te-a determinat să spui "gata!" şi să simţi nevoia să fii un alt om.

Apropo de subiectul ăsta, al schimbării, îmi vine în minte întrebarea următoare "te schimbă o relaţie?". Pe scurt, desigur că te schimbă. Mai ales dacă acea relaţie îţi aduce fericire şi împlinire. 

Schimbarea oamenilor e un subiect ce s-ar putea dezbate la nesfârşit, întrebarea "de ce?" rămânând întotdeauna fără un răspuns concret...

La modă

De ceva vreme aud la lucru, absolut în fiecare zi, discuţii ale colegilor mei masculini despre pariuri. E clar, se poartă. 

Primul lucru când ajung băieţii la lucru îşi împărtăşesc rezultatele. Negative, de regulă. Fiecare îşi expune alegerile făcute şi meciurile pierdute. Foarte rar se întâmplă să aud că vreunul a câştigat. Însă băieţii continuă să parieze, în ciudat acestui fapt.

Sincer eu nu prea înţeleg plăcerea asta. Poate pentru că sunt fată, nu ştiu ce să spun. Dar chiar mi se pare o pierdere de bani, poate şi de energie. O fi o plăcere pentru ei, o activitate relaxantă (deşi nu ştiu cât de relaxant poate fi sentimentul de frustrare atunci când pierzi tot ce ai pariat). Dar banii pierduţi? Mi se pare absolut inutil şi ilogic să investeşti bani în ceva ce ştii că nu îţi aduce nimic bun. 

Nu condamn "moda" asta. Până la urmă fiecare are plăcerile lui şi fiecare ştie ce face cu banii şi timpul lui. Însă tot continuă să mi se pară o activitate ciudată şi extrem de răspândită în rândul băieţilor. De multe ori, la birou, după minute în şir de discuţii despre bilete, meciuri, cote, reviste cu rezultate, simt nevoia de prezenţa unei fete, de o discuţie despre haine, unghii, machiaj, telenovele şi alte cele şi încep discuţii de acest gen cu colegele :))

Cu fluturi: CĂRŢI

Pentru că îmi place să citesc.
Pentru că mi-e dor să citesc (mult).
Enjoy!

Lămâi galbene. Multe

De puţin timp m-am apucat (în sfârşit!!!) de şcoala de şoferi. Vreau carnet. Vreau să conduc. Vreau maşină. E cale lungă până acolo dar o bat, dacă tot m-am apucat. 

Mi-a luat ceva vreme până să mă conving să încep şcoala de şoferi. În clipa de faţă regret amarnic faptul că nu am făcut-o pe la 18-19 ani, să scap. Dar nu m-a atras. Bine, nici acum nu există o atracţie fatală între mine şi conducere dar... 

Mă chinuiesc, pe bune. Nu m-am gândit că îmi va fi atât de greu. Nu e ceva greu în general, depinde extrem de mult de fiecare persoană în parte. Şi aici mă refer la partea de conducere, nu de cea de legislaţie. Acolo e uşor dacă înveţi. Acolo chiar îmi place. Deşi mai am de parcurs, mai am de băgat la cap dar, per total, acolo mă descurc. Greul cel mare e la condus. Nu mi-am imaginat nici măcar o singură clipă că îmi va fi atât de greu. Maşina pur şi simplu mă conduce pe mine, în loc să o conduc eu pe ea. Bine, de fapt acum e ceva mai bine, după patru ore de conducere. Mi-e greu să fiu atentă în atâtea locuri deodată, mi-e frică de tot ce vine din partea opusă şi, cel mai important, maşina refuză să stea dreaptă, la locul ei, frumuşel pe bandă. Ba sunt prea în dreapta, ba prea în stânga. Plus că îmi înnebunesc instructorul cu faptul că strâng de volan (deşi mie nu mi se pare că aş face-o).  

Dar nu mă las. Sunt sigură că va fi un drum lung de parcurs dar vreau carnetul. O am pe sister drept model, care s-a luptat cu şcoala şi acum conduce maşinuţa ei personală şi îmi face poftă. Plus că am avut mult timp lângă mine un şofer excelent. Deci vreau şi eu să fiu şoferiţă. Nu sunt pretenţioasă, nu e musai să fiu excelentă, vreau deocamdată să învăţ, să fiu mai sigură pe mine, să iau carnetul şi să le fac toate pe rând.

Apoi vreau Ford Ka-ul meu drăguţ - încă nu ştiu ce culoare -, cu AR 25 DIU, ahhh, ce frumos sună! Iar la pensie voi avea şi Mini Cooper-ul mult visat. Crem cu negru :))

Leapşă: Obiceiuri livreşti

N-am mai făcut de foooooarte multă vreme o leapşă. Am găsit-o pe asta de curând şi mi-a plăcut, aşa că am făcut-o :D

1. Ai vreun loc preferat în casă în care citeşti?

Nu. Prefer în pat sau în cadă dar e bine oriunde.

2. Semn de carte sau o hârtiuţă oarecare? 

Semn de carte, clar. Mai ales că am câteva primite, absolut minunate.

3. Poţi să te opreşti din cittit brusc sau trebuie să termini pagina/capitolul?

De putut pot dar prefer să termin un capitol atunci când mă opresc.

4. Poţi să citeşti în timp ce te uiţi la TV sau asculţi muzică?

Nu prea. Prefer să fie linişte.

5. Citeşti cărţile pe rând sau mai multe simultan? 

Pe rând, cu siguranţă!

6. Citeşti doar acasă sau peste tot?

În ultima vreme nu prea mai am timp să citesc peste tot (în tramvai, de exemplu) dar răspunsul e totuşi da. Ador să citesc în tren/autobuz/maşină.

7. Citeşti cu voce tare sau în gând?

În gând ;))

8. Sari pagini? 

Niciodată. Nici măcar dacă mă plictisesc îngrozitor.

9. Scrii pe cărţi?

Dacă sunt ale mele da. Obişnuiesc să subliniez pasaje care îmi atrag atenţia sau le copiez prin agende, dacă nu sunt cărţile mele.

Cu fluturi: PRIN CAMERĂ

Luna asta lenevim prin camere pline cu fluturi, minunăţii în care ţi-ar fi mai mare dragul să stai. Pe de o parte sunt lenjerii de pat cu fluturi, pe de altă parte sunt stikere de perete cu fluturi. Ambele superbe. Şi desigur că le vreau pe toate pentru mine, ca de obicei :D

P-E-R-F-E-C-T!