marți, 6 iulie 2010

Dolesc! Dolesc! Doleeeeesc!

Nu ştiu cum şi de ce dar de ceva timp îmi doresc cu ardoare un... porcuşor de guineea. Mi s-a pus pata pe ei tare de tot şi nu îmi iese ideea asta din cap deloc. Voiam să mi-l fac eu cadou de ziua mea (care se apropie tot mai repede) dar mă gândeam că e prea cald şi îl chinui. Aşa că îl voi lua mai spre toamnă. Cred. Problema cea mare e mama care spune că ea nu vrea sub nicio formă să ţină "porci" în casă. Deci nu-mi dă voie să îmi iau. Dar oare dacă îl are în casă mai are ceva de făcut? Doar n-am să-l arunc în stradă ;))

Ideea e că îmi plac foarte mult, îmi doresc unul maro cu alb şi negru, exact ca cel din poză. Mă văd în stare să-l iubesc şi să-l îngrijesc foarte bine. Singurul lucru de care mă tem e mirosul. In momentul ăsta susţin că îi voi schimba culcuşul zilnic sau cât de des pot. Şi mă mai tem şi să nu cumva să facă mare zgomot noaptea, am eu o problemă cu orice tip de zgomot pe timp de noapte. Dar în principiu sunt extaziată de ideea de a avea porcuşorul, musai băiat. I-am dat deja şi nume, vreau să-l cheme Papi (Papillion=fluture). Mereu am fost încăpăţânată şi nu m-am lăsat până nu am obţinut ce am vrut aşadar presimt că va fi la fel şi de data asta. Aş vrea să revin cândva cu o postare în care să anunţ apariţia lui Papi în casa mea. Cine ştie ce o fi până atunci?

2 comentarii:

  1. Deiu, porcusorii sunt destul de draguti dar eu m-am jucat cu unu si ala avea obiceiul sa muste si scotea si un zgomot ciudat cand il mangaiam :)) pupici Roxi

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu nu îl voi lăsa pe Papi să muşte :> Am aflat ieri că porcuşorii de guineea plâng, vă daţi seama? O să mor de dragul lui!

    RăspundețiȘtergere