Sau poate ca intrebarea corecta e daca te schimba. Eu fac parte dintre cei care cred ca aparitia unui copil in viata ta - copilul tau - schimba multe lucruri. Bineinteles ca nefiind in situatia asta nu am de unde sa stiu exact, dovedit. Insa pot sa observ in jurul meu.
Generatia din care fac parte a ajuns la acel moment in care casatoriile si nasterile sunt in toi (eu insami fiind proaspat casatorita - ah, ce frumos suna!). Si pentru ca de primul pas am trecut, ma gandesc asa, vag, la urmatorul. Si observ in jurul meu persoane care au primul lor copil si modul in care acele persoane reactioneaza la schimbarea survenita. Pentru ca pana la urma, imi dau seama acum, scriind, schimbarea exista 100 % insa totul depinde de modul in care te acapareaza (sau nu).
Vad in jurul meu comportamente total diferite si tocmai asta ma pune pe ganduri. In sensul ca ma face sa ma gandesc serios "oare eu cum voi reactiona atunci?".
Observ trei tipuri de comportamente ale proaspetelor mamici. Prima categorie e cea de mama 100%, acaparata in totalitate. Mamici care pun poze pe Facebook cu bebelusul din primele minute ale vietii sale si apoi cu fiecare activitate noua, cu fiecare mutrita noua, cu fiecare somnic, papica, jucariuta, reactie, etc. Mamici care dau share pe Facebook la articole cu mancare de bebelusi, cu activitati pentru bebelusi, cu ce sa faci si ce sa nu faci, cu clinici bune si rele, cu medici buni si rai. Sau (O Doamne!) cu articole gen "Te rog nu imi saruta copilul" (asta l-am vazut recent si... ma abtin de la comentarii), sfaturi gen "spala-te pe maini inainte de a-mi atinge copilul, tine de bunul simt" (idem!). Sincer, cred ca e clar, nu vreau sa devin astfel de mamica, mi se pare prea mult. Adica e clar, e normal sa fii intru totul acaparata, ti se intampla pentru prima oara in viata si e coplesitor. Dar parca nu mi se pare chiar ok. N-am sa intru in detalii, poate deveni foarte lunga discutia si nu e cazul.
A doua categorie e cea de la polul opus, situatie care mi se pare trista si care ma intristeaza. E vorba despre acele mamici care sunt supra-coplesite. Nu stiu daca e acelasi lucru cu depresia post natala, poate ca aia e mai grava totusi. Am exemplu in jurul meu de proaspata mamica ce, la fel ca cele din prima categorie, e intr-o bula cu copilul (ceea ce, repet, mi se pare perfect normal) insa care pare izolata in acea bula, care pare sa nu mai aiba interes pentru lumea extra, pentru prieteni, pentru iesiri, pentru activitati care o implica doar pe ea sau alte cele. Care, in afara de activitatile care implica copilul, nu mai are chef de nimic. Si uneori, chiar si cele care implica copilul par grele, epuizante, enervante, etc. Si nu spun ca nu sunt. Dar totusi nu mi-as dori sa ma schimbe in acest fel maternitatea.
Ultima categorie e total diferita fata de primele doua. Si cazul pe care il cunosc (cam singurul ce-i drept) ma intristeaza cu adevarat. Femeia, mama pentru a doua oara de data acesta (dar cu aceeasi atitudine si la primul copil), isi vede de viata sociala la fel ca si pana sa aibe copil. S-a intors la lucru dupa doua saptamani, iese atunci cand isi doreste, merge in concedii unde isi doreste, cand isi doreste, etc. Simplu, copilul are dadaca, pa si pusi! Sincer vorbind, copilului nu-i lipsesc bratele care sa il schimbe, care sa il legene, care sa ii incalzeasca laptele, care sa il tina la piept. Doar ca toate astea nu sunt ale MAMEI. Eu simt o gheara in piept atunci cand ma gandesc la situatia asta si, din nou, nu imi doresc sa devin astfel de mama.
E clar ca nu ai de unde sa stii cum va fi. Poti sa fii un om cu capul pe umeri si sa te pierzi cand intervine o astfel de schimbare in viata ta. Mi-as dori din suflet sa fiu cu capul pe umeri atunci cand voi avea primul meu copil. Si, mai ales, mi-ar placea sa am oameni langa mine care sa imi spuna cand sar calul intr-o directie sau in alta. Tocmai pentru ca eu nu am curajul sa o fac atunci cand simt ca as putea-o face; sau poate simt ca nu e treaba mea sa o fac.
PS: nu sunt insarcinata si nici nu planuim sa facem un copil in viitorul apropiat, sunt doar niste ganduri :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu