The wedding: Sala. Rochii

Înainte să fiu cerută în căsătorie aveam în cap idei despre tot ceea ce ține de nuntă: sală, decorațiuni, culori, flori, verighete, listă de invitați, domnișoare și cavaleri, dans și alte cele. Mai puțin rochia, desigur. Dar acum, când totul e pe bune, când chiar trebuie să căutăm și să punem cap la cap totul... au cam dispărut ideile.

Să organizezi o nuntă nu e ușor, CLAR. Mai ales când ai, de o parte și de alta, două perechi de părinți care nu sunt la curent mai deloc cu astfel de evenimente. Ambele perechi de părinți sunt la prima nuntă a pruncilor, deci nu au mai trecut prin așa momente.

Sala

După ce a trecut euforia momentului, după ce am făcut o listă provizorie, ne punem serios pe treabă. Și cel mai important lucru e sala. Dacă o ai pe asta, poți plănui totul pe mai departe. Dar e așa de greu! Ai destule opțiuni dar ai și destul de cântărit. Și ai destul de tras de la părinți, cărora totul li se pare scump. Și li se pare că ne dorim prea mult. Dar nu e așa. Ne dorim să simplificăm cât mai mult totul, în sensul că vrem să fie cât mai multe incluse la pachet, să mai tăiem din stresuri de pe listă. Logic, nu?

Nu ne dorim doream o nuntă mare. Dar se pare că listele sunt mai lungi decât ne imaginam. Că ți se mărită & însoară primul copil, că ambele familii au fost la multe nunți din neam și din prieteni. Nu vrem nici homar cu icre negre și sare de Himalaya. Vrem doar să avem o sala frumoasă, mâncare bună și, așa cum am mai spus, cât mai multe detalii incluse la meniu.

Însă părinții nu știu "piața". Doar pentru că Hotel Continental are 11 etaje și e situat în buricul târgului, pentru ei pare de neatins. De exemplu.

Așa că, sensibili cum suntem amândoi, avem deja parte de stres cât încape și nervi croșetați și muncă de lămurire...

Rochia

Prințesă, clar. Toată copilăria și adolescența mea am visat la rochie de mireasă prințesă. 

Știam că va fi greu, când va avea să vină momentul. Nu am văzut niciodată o rochie care să îmi transmită faptul că așa aș vrea să arate, că îmi place de nu mai pot. 

Am refuzat să probez rochii de mireasă până nu e cazul. Voiam să simt emoția așa cum se cuvine. Și am fost, săptămâna trecută, la prima plimbare prin saloane. Doar să văd cum îmi stă, cu ce îmi stă bine, la ce să mă uit și ce să tai de pe listă, să văd cum sunt prețurile, modelele, calitatea.

E superbă senzația! Mă uitam la mine în oglindă și nu îmi venea să cred că sunt eu, că probez cu-adevărat o rochie de mireasă, că îmi caut cu adevărat rochie de mireasă. Deși nu o să cumpăr acum, mai e timp destul. Vreau doar să știu cu ce îmi stă bine și la ce să mă uit de acum, până o găsesc pe EA. 

Momentul e cu atât mai emoționant când mergi în această aventura cu prietenele cele mai bune. Aveam confirmat acest lucru de anul trecut, când mergeam cu Roxy cea măritată (astăzi are un an de căsnicie, OMG!).

Sunt momente frumoase. Așa ne și dorim. Suntem fericiți și vrem să rămânem așa. Ne dorim ca pregătirile de nuntă să fie frumoase, să ne amintim cu drag de ele. Să fie cu stres cât mai puțin. Nu va fi posibil în totalitate. Dar ne străduim să facem să fie cât mai puțin stres și cât mai multă distracție!